Dulce melancolie ...

"Melancolia este fericirea de a fi trist ..." (O.P.)

Ai simtit vreodata lipsa unei persoane stand inca alaturi de ea? Stii ca e acolo langa tine, o vezi si o simti ... si totusi nu poti scapa de acel sentiment apasator de goliciune, care stii ca te va cuprinde in momentul plecarii. Cum poti simti in acelasi timp atat prezenta, cat si lipsa cuiva? Stai langa Ea si te simti fericit, ca in momentul imediat urmator sa te incerce o tristete de nedescris si o singuratate, care nu isi are nici o justificare! Ah ... daca urasc ceva pe lumea asta, urasc despartirile!!! Momentul acela in care stai in gara, in aeroport, in autogara sau pur si simplu in fata unei usi ... acel moment, care se intinde la nesfarsit cand ai vrea sa lasi totul cat mai repede in urma, respectiv care trece cu viteza luminii cand ai impresia ca in momentul in vei face primul pas sa pleci ti se va sfasia inima.

Da ... urasc plecarile ... si acel moment vesnic nepotrivit ... dar daca nu am pleca, nu am avea unde ajunge si nici unde ne intoarce ... macar atata consolare!

Mi-e dor ... mi-e dor de Paris! Stiu ... cum sa imi fie dor de Paris cat sunt inca aici si stiu ca voi mai sta inca trei luni si cateva zile? Mi se spune mereu: lasa ca te poti intoarce cand vrei tu ... si sigur o vei face! Da, imi inchipui ... dar nu va mai fi niciodata la fel! "Tot ceea ce pierdem pierdem pentru totdeauna ... si ceea ce nu traim la timp nu mai traim niciodata ..." (O.P.) Nu e vorba doar de orasul in sine, care va fi la fel si peste cativa ani ... cu mici schimbari insesizabile ... e vorba de toate detaliile puse cap la cap: studentia, varsta, primavara, prietenii etc. etc. in sensul asta, pot sa ma intorc oricand, dar stiu sigur ca niciodata nu va mai fi la fel. Eu voi fi alta, voi vedea totul cu alti ochi si nu voi mai avea mare lucru de descoperit ... doar de redescoperit ... iar fiecare loc va fi incarcat de amintiri, imagini ale unor vremuri apuse ... vremuri frumoase ... dar vremuri ireversibile!

Se spune ca fericirea nu stii niciodata cand o ai, poti doar sa ti-o amintesti ... Asa sa fie oare?