Epilog

Edith Piaf - Non, je ne regrette rien
Asculta mai multe audio Muzica »

A fost odata ca niciodata ... asa incepe si povestea mea acum, cand sunt intrebata cum a fost semestrul petrecut in Paris. Am facut o pauza mai mult decat lunga de la scris si nu atat pentru ca nu simteam nevoia sa impartasesc cu voi trairile mele, ci mai degraba pentru ca ma simteam incapabila sa exprim ceva in cuvinte. De asta rog frumos si pe cei cu care m-am intalnit deja pe viu, sa nu mi-o ia in nume de rau daca nu am povestit foarte multe despre Paris, dar chiar nu stiu ce as putea sa spun, decat ca a fost o experienta cu totul si cu totul aparte: am trait si bune si rele, mi-am facut prieteni noi si am pierdut pe altii, m-am aventurat intr-o lume necunoscuta, crezand ca tot ce zboara se mananca ... ei bine, sa afli ca nu e asa nu e tocmai o experienta placuta, dar cu siguranta e ceva necesar si nu regret nici un moment din tot ce am trait. Am aflat ca nu poti fi cu adevarat fericit atunci cand nu ai pe nimeni alaturi; am aflat ca oamenii de la care te asteptai cel mai putin, ei iti sunt alaturi atunci cand ai nevoie; am aflat ca e mai bine sa nu visezi cu ochii deschisi, pentru ca visul nu se va implini niciodata si cu cat a fost mai dulce visul, cu atat e mai amara dezamagirea; am aflat ca nu primesti nimic pe lumea asta fara sa platesti un pret; am aflat ca totul se intampla cu un scop ... pe care la momentul respectiv il intelegem mai mult si mai putin; am aflat ca degeaba ne inversunam impotriva destinului si ne plangem de mila asteptand sa fim salvati, pana la urma tot noi suntem cei care trebuie sa ne stergem lacrimile si sa ne imbarbatam; am aflat ca nu trebuie sa dai niciodata mai mult decat ti se cere, pentru ca in final nu vei mai ramane cu nimic; am aflat ca distanta omoara totul si am mai aflat ca dupa furtuna, cerul va fi mai senin ca oricand ...